De AlinaS, aprilie 18, 2020

REM este cartea pe care am așteptat-o cu nerăbdare încă din decembrie, cu aceeași nerăbdare cu care am așteptat să citesc și primele volume, M-ai lăsat aici și respectiv Prea târziu.

Când am terminat de citit partea a doua (Prea târziu) știam că următorul volum va cuprinde trăiri și întâmplări explozive pe care abia așteptam să le aflu în detaliu. Recunosc că, o mică, foarte mică parte îmi era cunoscută datorită poveștilor mele cu Cătălina, dar povești fugitive, evitând chiar și să o întreb mai multe tocmai ca să fie surpiză, să pot devora totul, cuvânt cu cuvânt. Ei bine, acum după ce am citit REM, poate că ar fi trebuit să o mai trag puțin de limbă ca șocul să nu fie atât de mare. Da, m-a șocat și m-a surprins în același timp pentru că nu mă așteptam ca ultima poveste a Lavrennei să cuprindă atâta zbucium și nici ca totul să se limpezească în final.

„În cele din urmă, se dovedește a fi fost mai greu ceea ce părea mai ușor și cel mai ușor ceea ce părea cel mai greu.”

Scurtă recapitulare pentru cei care nu au apucat încă să citească volumele menționate mai sus: Seria Cătălinei Potârniche creionează cea mai frumoasă poveste de iubire despre care am auzit până acum. O poveste care a rezistat timpului și tuturor piedicilor plasate cu atenție în drumul celor două personaje principale. Și stiți ce face povestea asta și mai frumoasă? … continuarea aici.