#claritate #lumină #direcție
Această citire este pentru tine dacă:
✧ Trăiești o perioadă de criză interioară: ai zile când plângi fără motiv, te simți copleșit și nu găsești cuvinte să explici ce se întâmplă. Ai nevoie de o oglindire clară, care să pună ordine în haosul tău lăuntric.
✧ Simți că ești „între lumi”: viața veche s-a prăbușit (relații, job, prietenii), dar noul încă nu a prins contur. Ai nevoie de o confirmare și de direcție ca să nu rămâi blocat în vid.
✧ Ai mai multe teme care se suprapun: dificultăți financiare, probleme de sănătate, conflicte în familie. Îți este greu să le descurci și cauți o perspectivă unitară care să le cuprindă pe toate.
✧ Te afli într-o transformare profundă, dar nu știi ce parte din tine e reală și ce e doar confuzie temporară. Ai nevoie de un mesaj extins, care să-ți ofere o hartă a momentului tău.
✧ Ai încercat să explici prietenilor sau terapeuților prin ce treci, dar simți că nimeni nu surprinde întreaga imagine. Cauți un spațiu în care tot ceea ce trăiești să fie văzut și oglindit fără să fie fragmentat.
Ce se întâmplă concret:
✧ Îmi trimiți tema, trăirea sau starea ta – chiar dacă pare haotică sau greu de explicat;
✧ Mă conectez cu câmpul tău subtil și primesc răspunsurile canalizate, pe toate planurile pe care tema ta le atinge;
✧ Îți înregistrez citirea într-un fișier audio, pe care ți-l trimit în 3–5 zile lucrătoare și pe care îl poți reasculta oricând.
Ce primești:
✧ O citire completă și detaliată a situației tale, cu claritate pe fiecare aspect implicat;
✧ Mesaje canalizate care îți arată ce este important să înțelegi acum;
✧ Sprijin în a lua decizii conștiente și a te reașeza în direcția ta autentică.



Stoichiță Maria –
Am primit exact ce aveam nevoie: claritate. Răspunsul m-a făcut să văd lucrurile altfel și m-a ajutat să înțeleg unde greșesc. A fost ca o lumină într-un moment de ceață. Mulțumesc!Recomand ❤️❤️❤️
Iunia Vinersar –
Totul a început când a murit tatăl meu și simțeam că îmi pierd mințile. Am știut de Cătălina de la o prietenă bună și am zis: „Gata, acum e momentul să îi scriu.” Și i-am scris și am vorbit mult, și m-a ajutat să trec cu bine peste acest moment și peste altele.
Însă, la un moment dat, mi-a zis că, deși eu și soțul meu suntem suflete pereche, mai e cineva care trebuie să vină. Am zis: „Un copil?”, și eu, în gândul meu, eram: „Eu nu vreau copii.” Dar mi-a explicat că toate se întâmplă așa cum trebuie și că nu trebuie să fac nimic special — o să vină momentul de la sine.
Și chiar a venit, după vreo doi ani. Și mă gândeam obsesiv la bebeluș. Am crezut că poate, la un moment dat, o să-mi treacă, dar nu a fost așa. Așa că am încercat, o lună, două — și nimic. Și mă trezesc, dintr-o dată, cu un mesaj de la Cătălina: „Nu știu ce, dar trebuie să vorbesc ceva cu tine. Ai ceva să îmi spui?” Dar nu voiam să îi spun nimic anume, mi-a trecut doar prin gând că trebuie să îmi refac analiza alimentară și poate așa o să reușesc să rămân însărcinată. Și așa și-a dat seama că sufletul bebelușului meu o trage de mânecă să îmi transmită un mesaj. (Și acum, când scriu asta, mi se face pielea de găină.)
Așa că ne-am auzit ziua următoare și mi-a zis că, într-adevăr, există un suflet care e în așteptare, doar că păstrează distanța până când simte că suntem pregătiți. Își dorea, pe lângă altele, ca eu să nu mai fiu așa de obsedată de control (voiam să controlez totul, totul), iar soțul meu să își deschidă inima, ca are nevoie de inima lui intreagă. Ne-a spus că acest copil a mai fost conectat cu noi și în alte existențe, că ne va face să ne conectăm mai mult cu copilul nostru interior, că are vibrația foarte înaltă, că, dacă va veni, atunci va atrage și un al doilea suflet după el, și că împreună vom forma o familie aparte. Ne-a zis și că îi simte energia ca fiind feminină și să țin minte numele Elara, Sophia și Anaiya.
M-a liniștit cumva toată conversația aceea și am decis să mă relaxez și să las totul să vină la momentul potrivit. Am încercat amândoi să ținem cont de tot ce ne-a spus și să avem încredere că știe mai bine ca noi când e timpul potrivit să ne întâlnim.
Nu a mai durat mult timp până când am rămas însărcinată și, din ziua aceea, pot spune că îi simt puterea copilului. Din omul ăla anxios și fricos, m-am transformat într-un om super calm, care așteaptă cu răbdare fiecare etapă. Am aflat și că e fetiță și atunci am rugat-o să îmi dea un semn ce nume își dorește, așa că am văzut — și încă văd — în locuri random, Sophia.
Îmi vine să plâng de fiecare dată când mă gândesc cum am ajuns să trăiesc așa conștient, încât să am încredere în tot ce se întâmplă. Știu că oricât ar fi de rău sau
de bine, totul e spre binele meu. Mulțumesc, Cătălina, că m-ai făcut să îmi deschid ochii și să văd totul asa cum trebuie.